De curand, a fost adoptata OUG nr.22/2022 pentru abrogarea OUG nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România. fiind astfel eliminata obligativitatea completării acestui formular electronic (PLF).

Dupa cum bine stim, aceasta OUG nr.129/2021 a starnit mare vâlvă in randul romanilor intorsi in tara, avand in vedere faptul ca persoanele care refuzau sau dupa caz, omiteau să completeze acest formular, au primit amenzi între 2.000 şi 3.000 de lei.

Marul discordiei pare a fi anihilat, in sfarsit, prin adoptarea acestei OUG de abrogare a celei dintai, retinandu-se, in esenta, urmatoarele:

,,Având în vedere încetarea stării de alertă instituite pe teritoriul României şi, respectiv, încetarea aplicabilităţii măsurilor adoptate pentru prevenirea şi combaterea pandemiei de COVID-19, aplicabile persoanelor care intră pe teritoriul României, referitoare la identificarea contacţilor unei persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, precum şi măsurile referitoare la carantinarea persoanelor,

având în vedere că obligaţia de a completa Formularul digital de intrare în România, cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea pe teritoriul României sau în maximum 24 de ore de la intrarea în ţară, nu mai este oportună ca urmare a încetării stării de alertă instituite pe teritoriul României,

întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voinţa Guvernului, care pune în pericol interesul public şi a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate prin ordonanţă de urgenţă.”

Ei bine, in acest context, cred ca este de interes a pune in discutie urmatoarele aspecte juridice:

1.Care ar fi efectele dezincriminării contravenționale cu privire la sancțiunile aplicate?

Sub acest prim aspect, raportandu-ne la regulile de aplicare a legii civile in timp, stipulate de art.6 Cod civil, am fi tentati sa consideram procesele-verbale de contraventie incheiate pana la abrogarea OUG nr.129/2021 ca fiind legale, devreme ce acestea s-au intemeiat pe o dispozitie legala in vigoare la data respectiva, iar legea noua se aplica doar situatiilor juridice ivite dupa intrarea ei in vigoare.

Daca analizam insa mai cu atentie aceasta problema de drept, vom putea ajunge la concluzia ca o astfel de abordare ar fi una total gresita, prin raportare la specificul procedurii contraventionale, unde nu este incident, precum in materie civila, principiul neretroactivitatii legii, ci principiul retroactivitatii legii contraventionale mai favorabile, potrivit art. 15 alin.2 din Constitutia Romaniei, conform caruia ,,legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”, coroborat cu art. 12 alin. 1 din OG nr.2/2001, care prevede, la randul sau: ,,(1) Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ.”

In concluzie, dand eficienta principiului legii contraventionale mai favorabile, stipulate si de articolul 15 alin.2 din Constitutia Romaniei, daca printr-un nou act normativ, fapta nu mai este considerata contraventie sau contraventia este abrogata, ea nu se mai sanctioneaza.

2.Caile procedurale de invocare a dezincriminarii contraventionale, respectiv daca este necesară formularea plângerilor contravenționale

Analizand strict prevederile art. 12 din OG nr. 2/2001, nu cred ca putem sa ne lamurim dacă este necesara interventia unui judecator care sa constate dezincriminarea contraventionala sau aceasta operează de drept, in temeiul legii.

Astfel ca, in vederea formularii unei opinii juridice corecte sub acest aspect, va trebui sa apelam din nou la domeniul penal, inrudit pana la un punct cu cel contraventional, si sa conchidem ca nu este neaparat nevoie de exercitarea plângerii contravenționale pentru a se constata dezincriminarea contraventionala întrucât, și în materie penală, dezincriminarea operează de drept, organele judiciare intervenind doar sa constate dezincriminarea, iar nu sa o pronunte.

Art.4 al Codului penal prevede că: „ Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.” 

Intervenind legea de dezincriminare contraventionala, sancțiunile aplicate prin procesele-verbale incheiate nu mai pot fi executate, procesul-vebal nemaireprezentand un titlu executoriu.

In acest context, apreciez ca pe calea contestațiilor la executare, se va putea invoca cu succes faptul că s-au pus în executare amenzi care nu aveau aptitudinea să devină creanțe fiscale, iar o eventuala aparare in sensul ca nu a fost exercitata plangerea contraventionala impotriva procesului verbal de contraventie nu ar trebui sa fie primita, deoarece contestatorul nu avea niciun interes să atace un proces-verbal care conținea o sancțiune aplicată pentru o faptă dezincriminata.

3.Nu in ultimul rand, sa analizam si posibilitatea restituirii amenzilor aplicate și achitate de unii dintre contravenienti:

Ei bine, referitor la aceasta chestiune, consider ca, tot la fel ca in materie penala, amenzile achitate sau executate în baza unei norme contravenționale abrogate ulterior, nu sunt supuse restituirii, deoarece dezincriminarea contraventionala nu poate avea efecte cu privire la sancțiunile care au fost deja executate.

 

Avocat Furca Raluca Iulia