După cum se știe deja, în data de 06.05.2020, plenul Curții Constituționale a decis:

1. A respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.14 lit.c¹) - f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, precum și ordonanța de urgență, în ansamblul său, sunt constituționale în raport de criticile formulate.

Art. 14 lit. lit.c¹) - f) din OUG 1/1999: ”Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă următoarele: c¹)măsurile de primă urgenţă care urmează a fi luate; d)drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă; e)autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora; f)alte prevederi, dacă se consideră necesare”.

Curtea a constatat că ”(...)întrucât nicio dispoziție a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 nu îl îndrituiește pe Președinte să acționeze dincolo de competențele sale constituționale, instanța constituțională nu poate sancționa, în cadrul controlului de constituționalitate pe care îl efectuează în procedura instituită de art.146 lit.d) din Constituție referitoare la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, normele legale criticate de autorul excepției”.

2. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență sunt neconstituționale.

Art. 28 din OUG 1/1999 ”(1)Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice. (2)Pe lângă sancţiunea contravenţională principală prevăzută la alin. (1), în funcţie de natura şi gravitatea faptei, se pot aplica şi una sau mai multe dintre următoarele sancţiuni contravenţionale complementare, prevăzute în ordonanţele militare: a)confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţie; b)interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate; c)suspendarea temporară a activităţii; d)desfiinţarea unor lucrări; e)refacerea unor amenajări”.

Curtea a constatat că ”prevederile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie, precum și principiul restrângerii proporționale a exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale, prevăzut de art.53 alin.(2) din Constituție”.

3. A admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență este neconstituțională, în ansamblul său.

Prin OUG nr. 34/2020 au fost modificate art. 28 și art. 30 din OUG nr. 1/1999, au fost introduse în OUG nr. 1/1999 articolele 28¹-28^4,, art. 29¹, 33¹ şi 33² și s-a înlăturat aplicabilitatea prevederilor din OUG nr. 29/2020 referitoare la necalcularea și nedatorarea dobânzilor și penalităților pentru obligațiile fiscale scadente.

Curtea a constatat că OUG nr. 34/2020 a fost adoptată cu încălcarea art.115 alin.(6) din Constituție, întrucât prin conținutul său normativ a vizat restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale (dreptul de proprietate, dreptul la muncă și protecție socială, dreptul la informare, libertatea economică).

Conform art. 147 din Constituție, ”(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept. (4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”.

Față de considerentele succinte ale Deciziei Curții Constituționale, până la motivarea acesteia, se desprind următoarele concluzii:

După publicarea  în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale nu se mai poate aplica nicio sancțiune contravențională întemeiată pe OUG 34/2020 pentru nerespectarea măsurilor instituite în perioada stării de urgență. Există posibilitatea ca agenții constatatori să aplice în continuare sancțiuni contravenționale, în temeiul altor acte normative.

Până la publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale toate procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor întocmite în perioada stării de urgență se pot ataca la judecătoria din circumscripția locului săvârșirii faptei, având ca temei neconstituționalitatea art. 28 din OUG nr. 1/1999 și OUG nr. 34/2020.

Cu privire la termenul în care se pot contestata procesele-verbale există mai multe opinii, pornind de la textele de lege în vigoare și de la cele statuate de Curtea Constituțională.

Față de prevederile celor două decrete privind starea de urgență, procesele-verbale se pot contesta în termen de 15 zile de la data încetării stării de urgență.

Față de cele menționate de Curtea Constituțională în decizia de neconstituționalitate, în situația în care se va sesiza  Curtea Constituțională cu un conflict juridic de naturală constituțională cu  privire la faptul că Președintele și-a depășit atribuțiile conferite prin OUG nr. 1/1999, procesele-verbale ar trebui contestate în termen de 15 zile de la data comunicării lor (personal/prin poștă).

Ca urmare, fiecare persoană care a fost amendată contravențional pentru fapte prevăzute de textele de lege care au fost constatate a fi neconstituționale, are posibilitatea de a depune plângere la instanța competentă pentru a solicita anularea procesului verbal și exonerarea de la plata amenzii dispuse prin acesta. Rămâne totuși de văzut care va fi modul în care diferitele instanțe de judecată vor statua asupra problemelor de drept care vor fi puse în discuție și modalitatea în care se va decide unificarea practicii judecătorești în acest domeniu.

De reținut este și faptul că decizia Curții produce efecte de la data publicării în Monitorul Oficial, dată la care vom putea observa și motivarea sa, care ar putea aduce lămuriri suplimentare.

Avocat Andreea Iacșa

Avocat Doris Visirin